Ajutorul public judiciar: când statul plătește taxa de timbru sau avocatul

Ajutorul public judiciar se acordă în cauze civile (inclusiv de familie), comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale — acolo există reguli separate, în Codul de procedură penală, privind avocatul din oficiu. Se poate cere și pentru executarea silită a unei hotărâri.

Îl poate cere orice persoană fizică cu domiciliul sau reședința obișnuită în România ori în alt stat al Uniunii Europene, care nu poate face față cheltuielilor procesului — sau celor pentru consultații juridice în vederea unui proces — fără să pună în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Ajutorul se poate acorda în una sau mai multe dintre formele de mai jos. Pentru avocat, expert și executor există un plafon: cel mult echivalentul a 10 salarii de bază minime brute pe țară într-un an.

• plata onorariului unui avocat, numit sau ales, pentru reprezentare și asistență juridică ori pentru prevenirea unui litigiu;
• plata expertului, traducătorului sau interpretului, cu încuviințarea instanței;
• plata onorariului executorului judecătoresc;
• scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare de timbru, inclusiv în faza de executare silită.

Se ia în calcul venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni dinaintea cererii:

• sub 25% din salariul de bază minim brut pe țară — statul avansează integral sumele;
• sub 50% din salariul de bază minim brut pe țară — statul avansează 50%;
• peste aceste praguri, ajutorul se poate acorda proporțional cu nevoile, dacă costurile procesului vă limitează în mod real accesul la justiție, raportat la venituri și cheltuielile dovedite.

Familia înseamnă soțul sau soția și copiii (ori alți descendenți) sub 18 ani aflați în întreținere, precum și cei între 18 și 26 de ani care își continuă studiile și sunt în întreținere. Se socotește și persoana care locuiește și gospodărește împreună cu solicitantul, împreună cu copiii ei aflați în întreținere.

La venit se iau în calcul orice venituri periodice — salarii, indemnizații, onorarii, chirii încasate, profit din activitate independentă — precum și sumele plătite periodic pentru nevoi de bază, cum ar fi chiria și obligațiile de întreținere.

Cererea se face în scris, la instanța care judecă (sau va judeca) procesul; pentru executare, la instanța de executare. Dacă instanța nu se poate stabili astfel, la judecătoria de la domiciliul solicitantului. Cererea este scutită de taxă de timbru și se poate depune oricând în timpul procesului.

Ea cuprinde obiectul procesului, datele de identitate, codul numeric personal, domiciliul și situația materială a solicitantului și a familiei, cu dovezi ale veniturilor și ale obligațiilor de întreținere sau de plată, plus o declarație pe propria răspundere privind ajutorul primit în ultimele 12 luni.

Instanța decide fără citarea părților, în camera de consiliu. Dacă cererea este respinsă, puteți face cerere de reexaminare în 5 zile de la comunicare.

Pentru apel sau recurs e nevoie de o cerere nouă, depusă la instanța a cărei hotărâre o atacați, în termenul căii de atac. Depunerea ei întrerupe, o singură dată, termenul de apel sau recurs, dacă actele doveditoare sunt depuse în cel mult 10 zile.

Ajutorul poate fi refuzat când e cerut abuziv, când costul lui estimat e disproporționat față de valoarea procesului ori când nu privește un interes legitim. Poate fi refuzat și pentru despăgubiri privind imaginea sau reputația fără prejudiciu material, precum și când cererea decurge dintr-o activitate comercială sau independentă a solicitantului.

Dacă partea adversă pierde procesul, cheltuielile acoperite din ajutorul public judiciar sunt puse în sarcina ei, iar ea le plătește statului.

Dacă pierdeți procesul, sumele avansate de stat rămân, în principiu, în sarcina statului. Instanța vă poate obliga totuși să le restituiți, în tot sau în parte, dacă ați pierdut din cauza unui comportament nediligent în proces ori dacă acțiunea a fost exercitată abuziv. Atenție însă: ajutorul public judiciar nu acoperă cheltuielile de judecată ale celeilalte părți — dacă pierdeți, le puteți datora.

Dacă se constată că ați obținut ajutorul cu rea-credință, ascunzând adevărul, veți restitui sumele și puteți primi o amendă de până la de 5 ori suma de care ați beneficiat nejustificat. Dreptul la ajutor încetează și dacă situația materială se îmbunătățește suficient.

Cine îndeplinește pragurile de venit și a încercat medierea înainte de proces (sau până la prima zi de înfățișare) poate primi înapoi onorariul plătit mediatorului.

• actul de identitate și actele copiilor sau ale celorlalți membri ai familiei;
• dovezile veniturilor din ultimele două luni (adeverință de salariu, cupon de pensie, alocații, contracte de închiriere);
• dovezi ale cheltuielilor și obligațiilor (chirie, rate, pensie de întreținere plătită);
• actele procesului: citația, cererea de chemare în judecată sau hotărârea pe care vreți să o atacați.