Biletul la ordin este folosit des între firme ca garanție sau ca mijloc de plată: clientul (emitentul) promite să plătească o sumă la o anumită dată. Când banca îl refuză la plată, firma care îl deține are la îndemână reguli speciale, mai rapide decât un proces obișnuit. Mai jos, pe scurt, ce prevede Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.
Ce trebuie să cuprindă un bilet la ordin
Legea cere ca biletul la ordin să cuprindă:
- denumirea de „bilet la ordin”, în limba română;
- promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;
- data scadenței și locul plății;
- numele sau denumirea celui căruia (ori la ordinul căruia) trebuie făcută plata;
- data și locul emiterii;
- semnătura olografă a emitentului (sau a reprezentantului ori împuternicitului său), numele emitentului în clar și codul său de identificare.
Când un bilet la ordin nu mai are această valoare
Titlul căruia îi lipsește vreuna dintre aceste condiții nu are valoare de bilet la ordin. Excepții: dacă lipsește scadența, biletul se consideră plătibil la vedere; dacă lipsește locul plății, se consideră plătibil la sediul instituției emitentului; lipsa locului emiterii nu îl invalidează.
De aceea, la primirea unui bilet la ordin merită verificat cu atenție că toate rubricile sunt completate corect și că semnătura aparține celui care are dreptul să oblige firma.
Prezentarea la plată și refuzul
Biletul se prezintă la plată în ziua în care este plătibil sau în una dintre cele două zile lucrătoare care urmează. Prezentarea la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu prezentarea la plată; legea permite și prezentarea prin trunchiere, adică electronic, prin imaginea biletului.
Posesorul nu poate refuza o plată parțială. Refuzul de plată se constată, ca regulă, prin protest, întocmit de executorul judecătoresc, notar, avocat sau la judecătorie. Dacă pe bilet este scrisă clauza „fără cheltuieli” sau „fără protest”, protestul nu mai este necesar, dar biletul trebuie în continuare prezentat la termen.
Ce puteți cere și de la cine
Emitentul biletului la ordin răspunde la fel ca acceptantul unei cambii, adică este obligatul principal. Pe lângă el, posesorul se poate îndrepta, în condițiile legii, și împotriva giranților (cei care au transmis biletul prin gir) și a avaliștilor (garanții).
Se poate cere suma de pe bilet, dobânda legală de la scadență, cheltuielile de protest și ale înștiințărilor, precum și alte cheltuieli justificate.
Biletul la ordin este titlu executoriu
Legea prevede că biletul la ordin (ca și cambia) are valoare de titlu executoriu pentru sumă și accesorii. Asta înseamnă că, de regulă, nu mai este nevoie de un proces pentru a obține o hotărâre: se poate începe direct executarea silită, prin executorul judecătoresc, pe baza biletului refuzat la plată.
Somația de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a biletului sau a protestului și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Cum se poate apăra debitorul
În termen de 5 zile de la comunicarea somației, debitorul poate face contestație la executare, la instanța de executare, care o judecă de urgență și cu precădere. Hotărârea poate fi atacată doar cu apel, în 15 zile de la pronunțare.
Instanța poate suspenda executarea numai dacă debitorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaște semnătura sa (sau pe cea a reprezentanților ori împuterniciților săi) ori nu recunoaște procura. Dacă executarea se suspendă, creditorul poate obține măsuri de asigurare.
Termenele de prescripție sunt scurte
Legea prevede termene speciale, mai scurte decât cele obișnuite:
- 3 ani de la scadență pentru acțiunile împotriva emitentului;
- 1 an de la data protestului (sau de la scadență, când biletul are clauza „fără cheltuieli”) pentru acțiunile posesorului împotriva giranților;
- 6 luni pentru acțiunile giranților între ei, de la plată sau de la data la care au fost chemați să plătească;
- dacă dreptul din biletul la ordin s-a pierdut, rămâne, în anumite condiții, o acțiune pentru îmbogățirea fără justă cauză, care se prescrie într-un an de la data la care hotărârea din acțiunea cambială a rămas definitivă.
Și dacă emitentul a intrat în insolvență?
Când clientul care a emis biletul este în insolvență, regulile procedurii de insolvență au întâietate, iar creanța se valorifică, de regulă, prin declarația de creanță depusă în procedură — vedeți articolul despre clientul aflat în insolvență.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- biletul la ordin original (sau imaginea lui, dacă a fost prezentat electronic);
- documentul băncii prin care biletul a fost refuzat la plată și motivul refuzului;
- protestul, dacă a fost întocmit;
- contractul și facturile pentru care s-a emis biletul;
- corespondența cu clientul despre plată.
Temei legal
- Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/18, forma consolidată din 11.07.2022): art. 41 (prezentarea la plată), art. 43 (plata parțială), art. 47–48 (acțiunea cambială, regresul), art. 51 (clauza „fără cheltuieli” / „fără protest”), art. 53 (ce se poate cere), art. 61 (titlul executoriu, somația), art. 62 (contestația la executare în 5 zile, apelul, suspendarea), art. 65 (acțiunea pentru îmbogățire fără justă cauză), art. 66 (cine întocmește protestul), art. 94 (prescripția), art. 104–107 (biletul la ordin: cuprinsul, lipsa condițiilor, trunchierea, dispozițiile aplicabile, răspunderea emitentului)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
