Drepturile victimei în procesul penal

Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală printr-o faptă penală se numește, în procesul penal, persoană vătămată. Dacă cere și despăgubiri în același proces, devine și parte civilă — fără să piardă drepturile de persoană vătămată.

Dacă fapta se urmărește din oficiu și nu doriți să participați la proces, trebuie să anunțați organul judiciar; acesta vă poate audia, dacă e necesar, ca martor.

În cursul procesului penal, persoana vătămată are, printre altele, dreptul:

• de a fi informată cu privire la drepturile sale;
• de a fi informată cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, dacă indică o adresă în România sau o adresă de e-mail ori de mesagerie electronică;
• de a fi informată cu celeritate dacă persoana arestată sau condamnată pentru fapta care o privește este eliberată sau a evadat;
• de a propune probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii;
• de a consulta dosarul, în condițiile legii;
• de a fi ascultată și de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților;
• de a avea gratuit un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește bine limba română;
• de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
• de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege.

La începutul primei audieri, organul judiciar trebuie să vă spună ce drepturi și obligații aveți: dreptul la avocat, dreptul de a propune probe, dreptul de a fi încunoștințată despre desfășurarea procedurii, dreptul de a face plângere prealabilă (pentru faptele la care legea o cere) și dreptul de a vă constitui parte civilă. Obligațiile principale sunt să vă prezentați la chemările organelor judiciare și să comunicați orice schimbare de adresă.

În timpul urmăririi penale, puteți cere expres ca audierea să fie înregistrată audio sau video, dacă înregistrarea este posibilă.

Dacă doriți ca făptuitorul să vă despăgubească pentru prejudiciul material sau moral, puteți cere acest lucru chiar în procesul penal, constituindu-vă parte civilă — în scris sau oral, arătând ce sumă cereți, pentru ce și pe ce probe vă bazați.

Atenție la termen: constituirea ca parte civilă se poate face doar până la începerea cercetării judecătorești, adică într-o fază de început a judecății. Înainte de soluționarea cauzei, procurorul sau polițistul trebuie să vă întrebe dacă vă constituiți parte civilă. Dacă termenul este depășit, nu mai puteți cere despăgubiri în procesul penal, dar puteți face o acțiune separată la instanța civilă.

Avocatul persoanei vătămate poate asista la actele de urmărire penală, în condițiile legii, poate consulta dosarul, poate formula cereri și depune memorii. În timpul judecății, el exercită drepturile persoanei pe care o asistă, cu excepția celor pe care aceasta trebuie să le exercite personal.

Asistența juridică este obligatorie — iar dacă nu aveți avocat ales, vi se desemnează unul din oficiu — atunci când persoana vătămată nu are capacitate deplină de exercițiu (de exemplu, un copil) sau este victima unor infracțiuni grave enumerate de lege, printre care violența în familie, traficul de persoane, violul și agresiunea sexuală.

Sunt prezumate vulnerabile, printre altele, victimele copii, victimele violenței în relațiile apropiate, ale violenței sexuale, ale traficului de persoane, victimele cu dizabilități și cele care au suferit un prejudiciu considerabil. Pentru ele, organul de urmărire penală trebuie să le spună ce măsuri de protecție se pot lua; măsurile se pot refuza, în scris.

Reaudierea victimei se face numai dacă este strict necesară. La audiere vă pot însoți, la cerere, reprezentantul legal și o persoană aleasă de dumneavoastră, cu excepția cazului în care organul judiciar decide motivat altfel.

Pentru violența în familie există și ordinul de protecție, care se cere separat, la judecătorie — vedeți articolul despre ordinul de protecție. Cum se face o plângere penală găsiți în articolul despre plângerea penală.