Ați plătit un avans și lucrarea nu se mai face, ați vândut ceva și cumpărătorul nu plătește, un furnizor nu livrează: de multe ori, cel păgubit nu mai vrea executarea contractului, ci să iasă din el și să își recupereze banii. Codul civil numește asta rezoluțiune (desființarea contractului) sau reziliere (încetarea lui pentru viitor). Mai jos, pe scurt, când se poate și cum.
Ce puteți cere când celălalt nu își respectă obligația
Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate alege, fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:
- să ceară executarea obligației, la nevoie prin executare silită;
- rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori reducerea propriei obligații;
- orice alt mijloc prevăzut de lege.
Rezoluțiune sau reziliere: diferența
Contractul desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat, iar fiecare parte trebuie să restituie ce a primit, dacă legea nu prevede altfel.
Rezilierea privește contractele cu executare succesivă (de exemplu, închirierea sau un contract de furnizare lunară) și pune capăt contractului doar pentru viitor. Regulile rezoluțiunii se aplică și rezilierii, dacă nu se prevede altfel.
Clauzele despre soluționarea litigiilor și cele gândite să producă efecte chiar în caz de desființare (de exemplu, unele clauze penale) rămân aplicabile.
Nu orice neexecutare duce la desființare
Creditorul nu are dreptul la rezoluțiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate. În acest caz poate cere o reducere proporțională a propriei prestații, dacă este posibil, sau doar daune-interese.
La contractele cu executare succesivă, rezilierea se poate cere chiar dacă neexecutarea este de mică însemnătate, dacă se repetă. O clauză contrară este considerată nescrisă.
O parte nu poate invoca neexecutarea celeilalte în măsura în care aceasta a fost cauzată chiar de propria acțiune sau omisiune.
Pasul important: punerea în întârziere
De regulă, debitorul trebuie mai întâi pus în întârziere, printr-o notificare scrisă comunicată prin executor judecătoresc sau prin orice mijloc care asigură dovada comunicării, în care i se acordă un termen de executare. Până la expirarea acestui termen, nu puteți cere încă rezoluțiunea, dar puteți suspenda executarea propriei obligații și cere daune-interese.
În anumite cazuri debitorul este de drept în întârziere, fără notificare: de exemplu, când contractul spune că simpla împlinire a termenului produce acest efect, când și-a arătat neîndoielnic intenția de a nu executa sau când nu a plătit o sumă de bani datorată în activitatea unei întreprinderi. Aceste cazuri trebuie dovedite de creditor.
Despre cum se face notificarea, vedeți articolul despre notificarea de punere în întârziere.
Trei moduri în care se desființează contractul
- prin instanță — rezoluțiunea judiciară, la cererea părții îndreptățite;
- prin declarație unilaterală — o notificare scrisă către debitor, atunci când părțile au convenit astfel, când debitorul este de drept în întârziere ori când nu a executat în termenul acordat prin punerea în întârziere; declarația trebuie făcută în termenul de prescripție al acțiunii și devine irevocabilă de la comunicare;
- de plin drept — prin pactul comisoriu din contract, care produce efecte doar dacă arată expres ce obligații, dacă nu sunt executate, duc la desființarea contractului.
Pactul comisoriu, pe scurt
Chiar dacă există pact comisoriu, rezoluțiunea depinde, ca regulă, de punerea în întârziere a debitorului, care trebuie să indice expres condițiile în care pactul operează. Doar dacă s-a convenit că rezoluțiunea rezultă din simplul fapt al neexecutării, notificarea nu mai este necesară.
Dacă contractul privește un imobil, declarația de rezoluțiune sau de reziliere se înscrie în cartea funciară, ca să fie opozabilă terților.
Ce primiți înapoi
După rezoluțiune, fiecare parte restituie prestațiile primite: banii plătiți, bunul predat. Obligația de restituire beneficiază de garanțiile constituite pentru plata obligației inițiale.
Pe lângă restituire, puteți cere daune-interese pentru prejudiciul care este consecința directă și necesară a neexecutării. Dacă celălalt refuză să restituie de bunăvoie, este nevoie de o hotărâre judecătorească sau de un alt titlu executoriu.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- contractul, cu toate anexele și actele adiționale;
- dovezile plăților (chitanțe, extrase de cont, facturi);
- corespondența cu cealaltă parte (emailuri, mesaje, notificări trimise sau primite);
- dovezi despre neexecutare: procese-verbale, fotografii, constatări;
- o cronologie scurtă: termenele din contract și ce s-a întâmplat la fiecare.
Temei legal
- Codul civil (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/309285, forma consolidată din 03.05.2026): art. 1.516 (drepturile creditorului), art. 1.517 (neexecutarea imputabilă creditorului), art. 1.521–1.523 (punerea în întârziere, întârzierea de drept), art. 1.530 (daune-interese), art. 1.549 (dreptul la rezoluțiune sau reziliere), art. 1.550 (modul de operare), art. 1.551 (neexecutarea de mică însemnătate), art. 1.552 (rezoluțiunea unilaterală), art. 1.553 (pactul comisoriu), art. 1.554 (efectele rezoluțiunii și ale rezilierii), art. 1.635 (restituirea prestațiilor)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
