După decesul unui părinte sau al unui bunic, se întâmplă des ca printre moștenitori să fie și un copil minor. Familia vrea apoi să facă succesiunea, să împartă bunurile sau să vândă apartamentul. Pentru că un copil nu își poate apăra singur interesele, legea pune câteva condiții suplimentare. Mai jos, pe scurt, ce prevede Codul civil.
Cine încheie actele în numele copilului
Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului minor și de a-l reprezenta în actele juridice sau de a-i încuviința actele, după caz. În privința bunurilor copilului, părinții au aceleași drepturi și îndatoriri ca un tutore.
- copilul sub 14 ani nu are capacitate de exercițiu: actele se încheie în numele lui de reprezentantul legal (de regulă, părinții);
- copilul care a împlinit 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă: încheie el însuși actele, dar cu încuviințarea părinților și, în cazurile prevăzute de lege, cu autorizarea instanței de tutelă.
Acceptarea moștenirii
Ca orice moștenitor, copilul are la dispoziție un termen de un an de la deschiderea moștenirii (data decesului) pentru a accepta sau a renunța.
Minorul de peste 14 ani poate accepta singur o moștenire — legea enumeră expres acceptarea unei moșteniri printre actele pe care le poate face fără încuviințare. Pentru copilul sub 14 ani, acceptarea se face prin reprezentantul legal.
Un lucru liniștitor: potrivit Codului civil, moștenitorii răspund pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile primite din moștenire, proporțional cu cota fiecăruia — nu cu bunurile lor proprii. Despre moștenirile cu datorii găsiți un articol separat.
Renunțarea la moștenire în numele copilului
Renunțarea la moștenire se face printr-o declarație în formă autentică, la notar. Pentru un copil, renunțarea înseamnă renunțarea la drepturi patrimoniale, iar legea nu permite acest lucru fără autorizarea instanței de tutelă (și avizul consiliului de familie, dacă acesta există).
Vânzarea sau ipotecarea bunurilor moștenite de copil
Fără autorizarea instanței de tutelă, părinții nu pot înstrăina, împărți, ipoteca sau greva cu alte sarcini bunurile copilului și nici încheia alte acte care depășesc dreptul de administrare. Dacă vreți să vindeți apartamentul moștenit în parte de copil, aveți nevoie, așadar, de această autorizare.
Instanța acordă autorizarea doar dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru copil. Autorizarea se dă pentru fiecare act în parte; în caz de vânzare, arată cum se face vânzarea (prin acordul părților, prin licitație publică sau în alt mod), iar instanța poate stabili și cum se folosesc banii obținuți.
Părinții nu pot face, în numele copilului, donații (cu excepția darurilor obișnuite) și nici nu pot garanta cu bunurile lui obligația altcuiva. Actele încheiate fără respectarea acestor reguli sunt anulabile.
Împărțeala bunurilor (partajul)
Dacă printre moștenitori se află minori, legea cere punerea de sigilii pe bunurile moștenirii, iar împărțeala prin bună învoială se poate face doar cu respectarea regulilor de ocrotire a minorului — adică, în principal, cu autorizarea instanței de tutelă. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, partajul se face în instanță. Despre ieșirea din indiviziune găsiți un articol separat.
Când părintele și copilul moștenesc împreună: curatorul special
Situația cea mai des întâlnită: unul dintre părinți decedează, iar moștenitorii sunt soțul supraviețuitor și copilul. În acest caz interesele lor pot fi contrare — de exemplu, la împărțirea bunurilor —, iar părintele nu poate apăra în același timp și propriul interes, și pe al copilului.
Pentru astfel de situații, legea prevede numirea unui curator special de către instanța de tutelă. În procedura succesorală, notarul poate numi provizoriu un curator special, la cerere sau din oficiu, pentru motive temeinice; numirea este apoi validată sau, după caz, înlocuită de instanța de tutelă.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- certificatul de deces și actele de stare civilă care dovedesc rudenia (certificatele de naștere ale copiilor, certificatul de căsătorie);
- actele bunurilor: contracte, extrase de carte funciară, acte ale mașinii, extrase de cont;
- testamentul, dacă există;
- actele succesiunii deja începute la notar, dacă există;
- ce intenționați să faceți cu bunurile (păstrare, împărțeală, vânzare) și de ce ar fi în folosul copilului.
Temei legal
- Codul civil (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/309285, forma consolidată din 03.05.2026, cu modificările aduse prin Legea 140/2022): art. 41 (capacitatea de exercițiu restrânsă; actele pe care minorul de peste 14 ani le poate face singur, inclusiv acceptarea unei moșteniri), art. 43 (lipsa capacității de exercițiu; reprezentantul legal), art. 144–146 (actele de dispoziție, autorizarea instanței de tutelă, actele minorului de peste 14 ani), art. 150 (curatorul special, inclusiv numirea provizorie de către notar în procedura succesorală), art. 501–502 (administrarea bunurilor copilului de către părinți)
- Codul civil: art. 674 (partajul prin bună învoială cu autorizarea instanței de tutelă), art. 1.103 (termenul de opțiune succesorală de un an), art. 1.114 alin. (2) (răspunderea pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile moștenirii), art. 1.120 (forma renunțării), art. 1.144 (partajul voluntar când printre moștenitori sunt minori)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
