„Vreau să-i iau drepturile părintești” este o frază pe care avocații o aud des, de obicei după ani de conflict, violență sau lipsă totală de interes din partea unui părinte. Decăderea din exercițiul drepturilor părintești există, dar este o măsură gravă, de ultimă instanță, pentru situațiile în care părintele pune în pericol copilul. De cele mai multe ori, între părinți divorțați, se potrivesc alte soluții. Mai jos, pe scurt, ce prevede legea.
Când poate fi decăzut un părinte
Instanța de tutelă poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente, prin consum de alcool sau stupefiante, prin purtare abuzivă, prin neglijență gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
Doar instanța judecătorească se poate pronunța asupra decăderii, luând în considerare cu prioritate interesul superior al copilului. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părinților și pe baza raportului de anchetă psihosocială; participarea procurorului este obligatorie.
Cine cere decăderea
Codul civil prevede că decăderea se pronunță la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în protecția copilului. Legea privind protecția drepturilor copilului obligă Direcția generală de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) să sesizeze instanța atunci când consideră că sunt întrunite condițiile pentru decăderea, totală sau parțială, a unuia sau a ambilor părinți.
Așadar, celălalt părinte sau o rudă care observă că un copil este pus în pericol se adresează, de regulă, serviciului de asistență socială sau DGASPC (în Ilfov, în Argeș ori la sectorul din București), cu toate dovezile pe care le are.
În caz de pericol imediat (violență, abuz), sunați la 112; pentru violența în familie există și ordinul de protecție.
Decăderea totală sau parțială
Ca regulă, decăderea este totală și privește toți copiii născuți la data hotărârii. Instanța poate dispune însă decăderea doar din anumite drepturi părintești sau doar față de anumiți copii, dacă astfel nu sunt primejduite creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor.
Dacă, după decădere, copilul rămâne fără îngrijirea ambilor părinți, se instituie tutela.
Ce nu se schimbă: obligația de întreținere
Decăderea din exercițiul drepturilor părintești nu scutește părintele de obligația de a da întreținere copilului. Părintele decăzut continuă să datoreze pensia de întreținere stabilită sau pe care o va stabili instanța.
Decăderea nu este o „pedeapsă” cerută pentru că părintele nu plătește pensia: pentru neplata pensiei există executarea silită și, în anumite condiții, plângerea penală pentru abandon de familie — vedeți articolul despre pensia de întreținere neplătită.
Ce alte soluții există între părinți divorțați
Între părinți separați, de multe ori se potrivește o măsură mai puțin drastică. Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul copilului, instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de unul dintre părinți; celălalt păstrează dreptul de a veghea asupra creșterii și educării copilului și de a consimți la adopție.
Instanța poate, de asemenea, limita exercițiul dreptului la legături personale al părintelui la care copilul nu locuiește, dacă asta este în interesul copilului, și poate modifica oricând măsurile luate la divorț dacă împrejurările s-au schimbat. Care soluție se potrivește depinde de situația concretă.
Redarea drepturilor părintești
Instanța redă părintelui exercițiul drepturilor părintești dacă au încetat împrejurările care au dus la decădere și dacă părintele nu mai pune în pericol viața, sănătatea și dezvoltarea copilului. Până la soluționarea cererii, instanța îi poate îngădui legături personale cu copilul, dacă aceasta este în interesul copilului.
DGASPC trebuie să ia măsuri ca părinții decăzuți să primească asistență specializată pentru a redobândi exercițiul drepturilor, iar părinții care cer redarea drepturilor beneficiază de asistență juridică gratuită, în condițiile legii.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- certificatul de naștere al copilului și hotărârea de divorț sau orice hotărâre privind copilul;
- dovezile pericolului: acte medicale, plângeri și ordonanțe de la poliție sau parchet, ordine de protecție, rapoarte ale școlii sau ale medicului;
- sesizările făcute la serviciul de asistență socială sau la DGASPC și răspunsurile primite;
- mesaje sau alte înscrisuri relevante și nume de martori;
- situația plății pensiei de întreținere.
Temei legal
- Codul civil (legislatie.just.ro, forma consolidată din 03.05.2026): art. 398 (exercitarea autorității părintești de un singur părinte după divorț), art. 403 (modificarea măsurilor), art. 496 alin. (5) (limitarea legăturilor personale), art. 508 (condițiile decăderii, judecarea de urgență, procurorul), art. 509 (întinderea decăderii), art. 510 (obligația de întreținere), art. 511 (instituirea tutelei), art. 512 (redarea exercițiului drepturilor părintești)
- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/52909, forma consolidată din 10.04.2026): art. 41 alin. (3) (DGASPC sesizează instanța pentru decădere), art. 42 (asistența pentru redobândirea drepturilor, asistența juridică gratuită), art. 43 (instanța, singura autoritate competentă)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
