Obligația de întreținere nu merge doar de la părinți la copii. Codul civil prevede că și copiii adulți pot fi obligați să-și întrețină părinții care au ajuns în nevoie — de exemplu, din cauza bolii sau a unei pensii prea mici. Mai jos, pe scurt, când există această obligație, cum se stabilește și ce se poate face dacă nu este respectată.
Între cine există obligația de întreținere
Obligația de întreținere există între soți, între rudele în linie dreaptă (părinți și copii, bunici și nepoți), între frați și surori, precum și între alte persoane anume prevăzute de lege. Ea există numai între persoanele prevăzute de lege și numai dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de lege.
Ordinea este stabilită de lege: soții și foștii soți își datorează întreținere înaintea celorlalți; copiii (descendenții) sunt obligați înaintea părinților și bunicilor (ascendenților), iar cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat. Astfel, un părinte căsătorit se îndreaptă mai întâi spre soțul său, apoi spre copii.
Când are părintele dreptul la întreținere
Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, adică nu se poate întreține din munca sau din bunurile sale. Starea de nevoie și mijloacele celui obligat se pot dovedi prin orice mijloc de probă: acte medicale, cuponul de pensie, facturi, martori.
Nu poate cere întreținere cel care s-a făcut vinovat, față de cel obligat, de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri. Cel care a ajuns în nevoie din culpa sa poate cere doar întreținerea de strictă necesitate.
Cine plătește și cât
Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau posibilitatea de a le dobândi. Se ține seama de veniturile și bunurile lui, de posibilitățile de a le valorifica și de celelalte obligații pe care le are (de exemplu, propriii copii). Întreținerea se stabilește potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care o plătește.
Dacă sunt mai mulți copii, fiecare contribuie proporțional cu mijloacele sale. În caz de urgență, părintele poate porni acțiunea numai împotriva unuia dintre ei, iar cel care a plătit se poate întoarce apoi împotriva fraților pentru partea fiecăruia.
Dacă cel obligat în primul rând nu are mijloace suficiente, instanța îi poate obliga pe ceilalți îndatorați să completeze întreținerea, în ordinea legii. În orice situație, întreținerea datorată copiilor, împreună cu cea datorată altor persoane, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
În natură sau în bani
Întreținerea se datorează, ca regulă, în natură: locuință, hrană, îngrijire, cele necesare traiului. Dacă nu se execută de bunăvoie în natură, instanța stabilește o pensie de întreținere în bani — o sumă fixă sau un procent din venitul net lunar al celui obligat. Suma fixă se indexează de drept, trimestrial, cu rata inflației.
Pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată; pentru o perioadă anterioară se poate acorda doar dacă cererea a fost întârziată din vina celui obligat. Dacă se schimbă mijloacele celui care plătește sau nevoile celui care primește, instanța o poate mări, micșora sau poate hotărî încetarea ei.
Dreptul la întreținere este personal: nu poate fi cedat altcuiva și nimeni nu poate renunța la el pentru viitor. Obligația se stinge, ca regulă, prin moartea celui care o datorează sau a celui care o primește.
Unde se depune cererea
Cererea privind obligația de întreținere se poate depune și la instanța în a cărei circumscripție domiciliază părintele care cere întreținerea, nu doar la cea a copilului chemat în judecată.
Înainte de proces, merită încercată o înțelegere în familie. O alternativă convenită este contractul de întreținere, prin care părintele transmite un bun în schimbul îngrijirii pe viață — vedeți articolul despre contractul de întreținere.
Dacă întreținerea stabilită nu se plătește
Hotărârea care stabilește pensia de întreținere se poate executa silit. În plus, neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de întreținere prevăzute de lege, lăsarea fără ajutor a celui îndreptățit sau neplata cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei stabilite pe cale judecătorească sau notarială constituie infracțiunea de abandon de familie. Acțiunea penală pornește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar fapta nu se pedepsește dacă cel obligat își îndeplinește obligațiile înainte de terminarea urmăririi penale.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- actele de stare civilă din care rezultă rudenia (certificatele de naștere);
- dovezi ale veniturilor părintelui (cuponul de pensie, alte venituri) și ale cheltuielilor (medicamente, îngrijire, întreținerea locuinței);
- actele medicale, dacă starea de nevoie ține de boală;
- ce știți despre veniturile și situația fiecărui copil;
- orice înțelegere existentă în familie privind ajutorul dat părintelui.
Temei legal
- Codul civil (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/309285, forma consolidată din 03.05.2026): art. 513–516 (caracterul legal și personal, nerenunțarea, persoanele obligate), art. 519 (ordinea), art. 521–522 (pluralitatea de debitori, acțiunea împotriva unuia dintre copii în caz de urgență, obligația subsidiară), art. 524 (starea de nevoie), art. 526–528 (comportamentul necorespunzător, mijloacele debitorului, dovada), art. 529–532 (cuantumul și limita de jumătate din venitul net, executarea în natură sau prin pensie, indexarea, modificarea, data de la care se datorează)
- Codul de procedură civilă (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/140271): art. 113 alin. (1) pct. 2 (instanța domiciliului creditorului întreținerii)
- Codul penal (legislatie.just.ro, forma consolidată din 23.07.2026): art. 378 (abandonul de familie, plângerea prealabilă, nepedepsirea la îndeplinirea obligațiilor)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
