Plângerea penală: cum se face, unde se depune și ce urmează

Plângerea este încunoștințarea făcută de persoana — fizică sau juridică — căreia i s-a cauzat o vătămare prin infracțiune. Denunțul este încunoștințarea despre o infracțiune făcută de orice altă persoană, fără ca ea să fi fost vătămată.

Plângerea se poate face personal sau prin mandatar, cu procură specială atașată. Poate fi făcută și de un soț pentru celălalt sau de copilul major pentru părinți; persoana vătămată poate declara însă că nu și-o însușește.

Legea cere ca plângerea să conțină:

• numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul celui care face plângerea (pentru firme: denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de la registrul comerțului, contul bancar și reprezentantul);
• descrierea faptei;
• persoana care a săvârșit fapta și mijloacele de probă — dacă sunt cunoscute;
• semnătura, dacă plângerea este scrisă. Plângerea trimisă electronic trebuie semnată cu semnătură electronică; plângerea făcută oral se consemnează într-un proces-verbal.

Plângerea se adresează organelor de urmărire penală — în practică, poliției (organul de cercetare penală) sau parchetului. Dacă ați depus-o la un organ necompetent ori la instanță, ea se trimite din oficiu, pe cale administrativă, organului competent.

Este util să păstrați o dovadă a depunerii (numărul de înregistrare) și copii după actele pe care le-ați atașat.

Pentru unele infracțiuni, Codul penal prevede că urmărirea se poate face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Fără această plângere, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare.

Plângerea prealabilă trebuie depusă în termen de 3 luni din ziua în care ați aflat despre săvârșirea faptei. Pentru un minor sau o persoană ocrotită, termenul curge de când a aflat reprezentantul ori ocrotitorul legal. O plângere prealabilă depusă după termen duce la clasarea cauzei — de aceea termenul merită verificat imediat.

Pe parcursul procesului penal, persoana vătămată are, printre altele, dreptul:

• să fie informată despre drepturile sale și, la cerere, despre stadiul urmăririi penale (indicând o adresă în România sau o adresă de e-mail);
• să propună probe, să formuleze cereri și să fie ascultată;
• să consulte dosarul, în condițiile legii;
• să fie asistată de avocat și să beneficieze gratuit de interpret, dacă nu înțelege limba română.

Dacă doriți despăgubiri pentru prejudiciul suferit, vă puteți constitui parte civilă în procesul penal, în scris sau oral, arătând ce pretindeți, pe ce motive și cu ce probe. Acest lucru se poate face până la începerea cercetării judecătorești.

Dacă termenul este depășit, nu vă mai puteți constitui parte civilă în procesul penal, dar puteți introduce acțiunea la instanța civilă.

Împotriva ordonanței de clasare puteți face plângere la procurorul ierarhic superior, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului.

Dacă plângerea este respinsă, puteți face plângere, tot în 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța care ar judeca fapta în primă instanță. Plângerea trebuie să cuprindă, între altele, data ordonanței atacate, numărul de dosar, denumirea parchetului și motivele.