Șantajul: când cineva vă cere bani sau alte foloase sub amenințare (inclusiv online)

Codul penal numește șantaj constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul ca autorul să obțină în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.

Tot șantaj este și amenințarea cu darea în vileag a unei fapte — reale sau imaginare — compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru al familiei ei, cu același scop. Așadar nu contează dacă ceea ce amenință să dezvăluie este adevărat sau inventat.

Amenințarea simplă înseamnă a amenința o persoană cu o infracțiune sau cu o faptă păgubitoare, dacă amenințarea este de natură să îi producă o stare de temere. La șantaj, amenințarea sau constrângerea are un scop: autorul urmărește să obțină ceva de la dumneavoastră — bani, un bun, o semnătură, renunțarea la un drept, o anumită purtare.

Diferența contează: amenințarea se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă și se cercetează doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în timp ce pentru șantaj legea prevede pedepse mai mari și nu cere plângere prealabilă.

• închisoare de la 1 la 5 ani, când autorul urmărește un folos nepatrimonial (de exemplu, să faceți sau să nu faceți ceva, fără legătură cu bani sau bunuri);
• închisoare de la 2 la 7 ani, când autorul urmărește un folos patrimonial — bani, bunuri sau alte avantaje materiale.

O formă des întâlnită: cineva cunoscut pe internet obține imagini sau înregistrări intime (sau pretinde că le are) și cere bani, amenințând că le trimite prietenilor, familiei sau colegilor. Uneori conturile sunt false, iar autorii se află în altă țară.

În asemenea situații, plata nu garantează că șantajul se oprește; adesea cererile continuă. Decizia vă aparține, dar este bine să discutați întâi cu un avocat sau cu poliția.

Dacă imaginile intime au fost deja trimise sau publicate fără acord, fapta poate constitui și o altă infracțiune — despre aceasta găsiți un articol separat, despre filmarea sau înregistrarea fără acord.

Înainte de orice, salvați dovezile — mesajele pot fi șterse, iar conturile închise:

• capturi de ecran cu mesajele, numele contului, numărul de telefon sau adresa de email, cu data și ora;
• adresele (linkurile) profilurilor și ale postărilor;
• datele de plată cerute (cont bancar, portofel de criptomonede, număr de telefon) și, dacă ați plătit deja, dovezile plății;
• numele martorilor sau ale persoanelor care au primit și ele mesaje;
• o notă scrisă cu cronologia: cum ați cunoscut persoana, ce s-a cerut și când.

Plângerea se face la poliție sau direct la parchet, în scris și semnată ori oral, caz în care se consemnează într-un proces-verbal. Se poate face personal sau prin mandatar cu procură specială. Ea trebuie să cuprindă datele dumneavoastră, descrierea faptei, autorul (dacă îl cunoașteți) și dovezile pe care le aveți. O plângere depusă la alt organ decât cel competent se trimite din oficiu organului competent.

Pentru șantaj nu este nevoie de plângere prealabilă, așa că nu se aplică termenul de 3 luni specific acesteia, iar retragerea plângerii nu închide dosarul. Despre plângerea penală în general găsiți un articol separat. Dacă primiți o soluție de clasare cu care nu sunteți de acord, o puteți contesta.

• capturile de ecran și celelalte dovezi, păstrate în original;
• cronologia scrisă a faptelor;
• orice date despre autor (nume, conturi, numere de telefon);
• dovezile plăților făcute, dacă există;
• actele primite de la poliție sau parchet, dacă ați depus deja plângere.