Majoritatea întâlnirilor cu polițiștii sau cu alți funcționari decurg normal. Uneori însă o persoană este jignită, amenințată sau chiar lovită de cineva aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Legea penală tratează aceste fapte separat și, în unele cazuri, mai sever decât dacă ar fi fost comise de o persoană oarecare. Mai jos, pe scurt, ce prevede Codul penal și cum se face plângerea.
Purtarea abuzivă
Codul penal sancționează folosirea de expresii jignitoare față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
Dacă funcționarul amenință, lovește sau comite alte violențe în aceleași condiții, se aplică pedeapsa pentru acea infracțiune (de exemplu, amenințarea sau lovirea), cu limitele speciale majorate cu o treime.
Fapta nu privește doar polițiștii: textul se referă la orice persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Abuzul în serviciu
Este infracțiune fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege sau de o ordonanță ori îl îndeplinește încălcând un astfel de act, cauzând o pagubă sau o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane. Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
Tot abuz în serviciu este îngrădirea exercitării unui drept al unei persoane sau crearea unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
Nu orice decizie greșită sau nefavorabilă este abuz în serviciu: legea cere încălcarea unei legi sau ordonanțe și o pagubă ori vătămare. Pentru multe decizii administrative calea potrivită este contestarea lor (de exemplu, plângerea împotriva unui proces-verbal de amendă), nu dosarul penal.
Cercetarea abuzivă și relele tratamente
Pentru cei anchetați sau privați de libertate, Codul penal prevede fapte mai grave:
- cercetarea abuzivă — folosirea de promisiuni, amenințări sau violențe de către un organ de cercetare penală, procuror sau judecător, ca o persoană urmărită sau judecată să dea ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase sau să și le retragă; tot aici intră fabricarea de probe nereale. Pedeapsa: închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică;
- supunerea la rele tratamente — executarea unei pedepse sau măsuri în alt mod decât cel prevăzut de lege (închisoare de la 6 luni la 3 ani) ori supunerea la tratamente degradante sau inumane a unei persoane reținute, deținute sau internate (închisoare de la 1 la 5 ani), în ambele cazuri și cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
Cine face ancheta
Pentru cercetarea abuzivă și supunerea la rele tratamente, legea prevede că urmărirea penală se face obligatoriu de procuror, nu de poliție. Astfel, polițistul reclamat nu este anchetat de propriii colegi.
Pentru celelalte fapte, competența se stabilește după regulile generale.
Cum faceți plângerea
Plângerea se poate face în scris, semnată, sau oral — caz în care se consemnează într-un proces-verbal de organul care o primește — personal sau prin mandatar cu procură specială. Poate fi depusă direct la parchet; o plângere greșit îndreptată se trimite din oficiu organului competent. Descrieți faptele în ordine — data, ora, locul, ce s-a spus și ce s-a făcut — și, dacă le știți, numele sau datele de identificare ale funcționarului (numărul de pe uniformă, mașina, instituția). Despre plângerea penală în general găsiți un articol separat.
Dacă procurorul clasează dosarul, puteți face plângere împotriva soluției — vedeți articolul despre dosarul clasat.
Ce dovezi păstrați
- dacă ați fost lovit: mergeți cât mai repede la medicul legist pentru un certificat medico-legal și păstrați actele medicale;
- numele și datele de contact ale martorilor;
- filmări, fotografii, înregistrări, capturi de ecran — păstrați originalele, nemodificate;
- actele primite atunci: procese-verbale, dovezi de reținere, citații;
- notițe scrise cât mai repede după incident, cât vă amintiți detaliile.
Alte căi
Pe lângă plângerea penală, există și căi disciplinare în cadrul instituției din care face parte funcționarul, iar pentru prejudiciul suferit se pot cere despăgubiri. Acestea au reguli și termene proprii.
Rețineți că o plângere trebuie să fie de bună-credință: sesizarea făcută știind că fapta este nereală este ea însăși infracțiune (inducerea în eroare a organelor judiciare).
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- o descriere scrisă a incidentului, cu dată, oră și loc;
- actele medicale și certificatul medico-legal, dacă există;
- dovezile (filmări, fotografii, mesaje) și lista martorilor;
- actele întocmite de funcționar (procese-verbale, amenzi, citații).
Temei legal
- Codul penal (legislatie.just.ro, forma consolidată din 23.07.2026): art. 268 (inducerea în eroare a organelor judiciare), art. 280 (cercetarea abuzivă), art. 281 (supunerea la rele tratamente), art. 296 (purtarea abuzivă), art. 297 (abuzul în serviciu)
- Codul de procedură penală (legislatie.just.ro, forma consolidată din 13.06.2026): art. 56 alin. (3) lit. b) (urmărirea penală efectuată obligatoriu de procuror pentru infracțiunile prevăzute la art. 279–283 din Codul penal), art. 289 (plângerea: conținutul, forma scrisă sau orală, mandatarul, plângerea greșit îndreptată)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
