Sari la conținut
Raluca BarbuAvocat

Căutați în domenii, ghiduri pe zone, articole și termeni juridici.

Încercați

EN — English version
O cutie de cadou deschisă și o panglică vișinie pe o masă de lemn, lângă o mapă crem, în lumina unei veioze

Cadourile și donațiile primite în timpul căsătoriei: ale cui sunt la divorț

· 4 minute de citit · Dreptul familiei și divorț

La divorț apar des întrebări de felul: „Părinții mei ne-au dat bani pentru apartament — se împart?”, „Casa moștenită de la bunici intră la partaj?” sau „Mașina pe care mi-a dăruit-o soțul îmi rămâne?”. Răspunsul depinde de regimul matrimonial și de felul în care s-a făcut darul. Mai jos, pe scurt, ce prevede Codul civil pentru regimul obișnuit, al comunității legale.

Regula: ce se dobândește în căsătorie este comun

În regimul comunității legale (regimul aplicabil dacă soții nu au încheiat o convenție matrimonială), bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune, de la data dobândirii lor. Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită; cine susține că un bun este propriu trebuie să o dovedească.

Dacă ați ales separația de bunuri sau comunitatea convențională, regulile diferă; despre regimurile matrimoniale găsiți un articol separat.

Excepția: moștenirile și donațiile sunt bunuri proprii

Bunurile dobândite de un soț prin moștenire, legat sau donație sunt bunuri proprii ale acelui soț, cu excepția cazului în care cel care a dat bunul a prevăzut expres că ele vor fi comune.

Așadar, casa moștenită de la părinți sau un teren primit prin donație de un singur soț rămâne a lui, chiar dacă a fost primit în timpul căsătoriei. Tot bunuri proprii sunt și banii sau bunurile care înlocuiesc un bun propriu (de exemplu, banii din vânzarea casei moștenite) și bunul cumpărat în schimbul lor, precum și fructele bunurilor proprii (de exemplu, chiria încasată pe un apartament propriu).

Sunt bunuri proprii și bunurile de uz personal, cele destinate profesiei unuia dintre soți (dacă nu fac parte dintr-un fond de comerț comun), premiile și recompensele, precum și despăgubirile primite pentru un prejudiciu adus unui soț.

Banii primiți de la părinți

Contează cui a fost făcută donația: doar copilului lor (bun propriu al acestuia) sau ambilor soți (bun comun). Donația se face, ca regulă, prin act autentic la notar; nu sunt supuse acestei forme donațiile indirecte, cele deghizate și darurile manuale. Un bun mobil de până la 25.000 lei poate fi dăruit și prin simpla predare, cu acordul părților (darul manual).

Dacă banii au fost dați fără un act scris, dovada destinatarului darului poate fi dificilă.

Între soți, dovada că un bun este propriu se poate face prin orice mijloc de probă; pentru bunurile primite prin moștenire sau donație, dovada se face în condițiile legii (de regulă, prin certificatul de moștenitor sau contractul de donație).

Cadourile de nuntă și darurile obișnuite

Codul civil nu are o regulă specială despre cadourile primite la nuntă.

Pentru bunurile mobile aduse în căsătorie, se poate face, înainte de căsătorie, un inventar la notar sau sub semnătură privată; în lipsa lui, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.

Cadourile dintre soți: donația poate fi revocată în căsătorie

Un soț îi poate face celuilalt o donație (de exemplu, îi dăruiește partea lui dintr-un apartament). Spre deosebire de celelalte donații, care sunt în principiu irevocabile, orice donație între soți poate fi revocată, dar numai în timpul căsătoriei. După desfacerea căsătoriei, această posibilitate dispare.

Ca orice donație, și cea între soți poate fi revocată pentru ingratitudine — de exemplu, dacă cel care a primit-o a atentat la viața celui care a dăruit, s-a făcut vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de el ori refuză nejustificat să-l întrețină când a ajuns în nevoie. Cererea se face în termen de un an de când donatorul a aflat de faptă.

Dacă o căsătorie este declarată nulă sau anulată, donația făcută soțului de rea-credință este lovită de nulitate relativă; despre nulitatea căsătoriei găsiți un articol separat.

Ce se întâmplă la partaj

La încetarea comunității, fiecare soț își preia mai întâi bunurile proprii, apoi se împart bunurile comune și se regularizează datoriile. Cota fiecăruia din bunurile comune se stabilește după contribuția sa; până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală. Despre partaj găsiți un articol separat.

Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul

  • certificatul de căsătorie și, dacă există, convenția matrimonială;
  • contractele de donație, certificatele de moștenitor, eventualul inventar al bunurilor aduse în căsătorie;
  • extrasele de cont care arată proveniența banilor (de exemplu, transferul de la părinți sau banii din vânzarea unui bun propriu);
  • actele de cumpărare ale bunurilor importante (locuință, mașină).
Temei legal
  • Codul civil (legislatie.just.ro, DetaliiDocument/309285, forma consolidată din 03.05.2026): art. 339–340 (bunurile comune și bunurile proprii), art. 343 (dovada bunurilor soților), art. 357 (lichidarea comunității și partajul), art. 1.011 (forma donației, darul manual), art. 1.020, 1.023–1.025 (revocarea pentru ingratitudine), art. 1.031–1.032 (donația între soți)

Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.

Discutăm situația dumneavoastră

Spuneți-ne pe scurt ce s-a întâmplat și stabilim o discuție. Ce ne spuneți rămâne confidențial.

Sunați: 0735 191 149