Tot mai multe cupluri trăiesc împreună ani de zile fără să se căsătorească: cumpără o locuință, au copii, fac împreună cheltuielile casei. Legea română nu reglementează însă „uniunea consensuală” ca pe o căsătorie. Pentru bunuri se aplică regulile obișnuite ale proprietății, pentru copii regulile filiației și ale autorității părintești, iar la moștenire partenerul nu are drepturile unui soț. Mai jos, pe scurt, ce prevede legea.
Bunurile: nu există „bunuri comune” ca la soți
Între parteneri necăsătoriți nu se aplică regimul comunității de bunuri al soților. Fiecare bun este al celui care l-a dobândit și pe numele căruia este trecut — pentru o locuință, contează în primul rând contractul și cartea funciară.
Dacă bunul a fost cumpărat de amândoi, el este în coproprietate. Cotele-părți ale fiecăruia sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Când bunul a fost dobândit printr-un contract, proba contrară se face doar prin înscrisuri. De aceea, dacă unul dintre parteneri plătește mai mult, e util ca cotele să fie trecute ca atare în contractul de cumpărare.
Dacă unul dintre parteneri a contribuit cu bani la un bun cumpărat doar pe numele celuilalt, el nu devine automat coproprietar. Recuperarea banilor depinde de dovezi și de felul în care au fost dați (împrumut, contribuție, donație).
Despărțirea: partajul bunurilor deținute împreună
La despărțire, bunurile aflate în coproprietate se împart prin partaj, care poate fi cerut oricând. Partajul se poate face prin bună învoială (de exemplu, la notar) sau prin hotărâre judecătorească.
Darurile dintre parteneri urmează regulile donației: o donație se încheie, ca regulă, la notar, prin înscris autentic. Bunurile mobile cu o valoare de până la 25.000 de lei pot fi dăruite și prin simpla înmânare (dar manual).
Copiii: aceleași drepturi ca în căsătorie
Copilul din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită are, față de fiecare părinte și față de rudele acestuia, aceeași situație ca un copil din căsătorie — inclusiv în privința întreținerii și a moștenirii.
Esențial este ca filiația față de tată să fie stabilită: când părinții nu sunt căsătoriți, tatăl nu este prezumat de lege, ci trebuie să-l recunoască pe copil sau paternitatea se stabilește prin hotărâre judecătorească.
Dacă părinții locuiesc împreună, exercită autoritatea părintească în comun și în mod egal. Dacă nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești (locuința copilului, legăturile personale, contribuția la întreținere) îl stabilește instanța de tutelă, după aceleași reguli ca la divorț.
Moștenirea: partenerul nu este moștenitor legal
Fără testament, moștenirea revine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului (descendenți, ascendenți, colaterali până la gradul al patrulea). Partenerul necăsătorit nu se află printre moștenitorii legali, oricât timp ar fi trăit împreună.
Partenerul nu are nici dreptul special de abitație pe care legea îl dă soțului supraviețuitor asupra casei în care a locuit. Dacă locuința era doar a celui decedat, ea revine moștenitorilor lui.
Prin testament, partenerul poate primi bunuri, dar numai în limita cotității disponibile: soțul supraviețuitor, descendenții și părinții defunctului (ascendenții privilegiați) sunt moștenitori rezervatari și au dreptul la rezerva succesorală (jumătate din cota pe care ar fi primit-o fără testament), chiar împotriva voinței defunctului.
Ce pot face partenerii din timp
Câteva măsuri pot preveni neînțelegerile: trecerea ambilor parteneri, cu cotele reale, în contractul de cumpărare a locuinței; păstrarea dovezilor pentru banii dați celuilalt (transfer bancar, înscris); un testament, dacă doresc ca partenerul să moștenească ceva; recunoașterea copilului de către tată de la naștere.
Căsătoria rămâne singura formă care dă partenerului drepturile de soț — regim matrimonial, moștenire legală, rezervă, abitație.
Ce pregătiți pentru prima discuție cu avocatul
- contractele de cumpărare și extrasele de carte funciară ale bunurilor în discuție;
- dovezile plăților (extrase de cont, contracte de credit, chitanțe);
- certificatul de naștere al copilului și, dacă există, actul de recunoaștere;
- testamentul sau alte acte făcute între parteneri;
- o listă a bunurilor cumpărate împreună, cu valoarea aproximativă.
Temei legal
- Codul civil (legislatie.just.ro, forma consolidată din 03.05.2026): art. 634 (cotele-părți, prezumate egale; proba prin înscrisuri), art. 669–670 (partajul, care poate fi cerut oricând, prin bună învoială sau hotărâre), art. 448 (egalitatea copiilor din afara căsătoriei), art. 505 (autoritatea părintească pentru copilul din afara căsătoriei), art. 963 (moștenitorii legali), art. 973 (dreptul de abitație al soțului supraviețuitor), art. 1.086–1.089 (rezerva succesorală, moștenitorii rezervatari, cotitatea disponibilă), art. 1.011 (forma donației, darul manual de până la 25.000 lei)
Informațiile de pe acest site au caracter general și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă rugăm să ne contactați.
